Decembrie e luna pe care o iubesc cel mai mult.Nu ca ar fi veni sarbatorile sau ar urma o vacanta acasa langa cei dragi la gura sobei cu o cana de vin fiert stand la povesti.In luna lui undrea in fiecare an e mondialul sau europeanul de handbal feminin,si noi suntem mai mereu prezenti,facand o singura exceptie in ultimii 10 ani.Aceste fete minunate care ne fac sa mai uitam de toate nenorocirile ce se intampla in dulcea Romaniei si care ne arata ca inca se mai poate.Mereu au plecat spre turneele finale ca favorite dar mereu s-au cam intors cu coada intre picioare,exceptand turneul din 2005 cand au adus argintul de la rusi :).Anul acesta au vorbit mai putin si au plecat fara obiectiv,iar dupa primul meci castigat in fata Spaniei ne arata ca s-au maturizat si ne putem astepta la o surpriza,fie ea cat mai stralucitoare.Se pare ca au inteles ca vorba multa prin care erau deja pe podium si campionatul nu incepuse aduce numai saracia de locuri pe care le-au obtinut,un modest 7 un umilitor 11,un fustrant 4.Nu stiu ce vor face anul acesta dar ca orice roman eu le sustin pana in ultimul meci si cred in ele.Exemplu lor de a nu mai vorbi si jocul pe care l-au aratat in primul meci ar trebui sa fie urmat si de societatea romanesca:sa nu mai vorbim atat si sa realizam ceva!,,Sa nu ne grabim ,sa avem rabdare chiar eu am grabit atacul si am gresit,cu calm si rabdare impreuna vom castiga meciul''spunea capitanul Cristina Neagu in ultimul time-out.Noi avem rabdare,voi doar sa castigati fetelor.Hai Romania!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu